Ascultați
Și vă minunați!

Într-o carte mititică,
Hărnicuț ca o furnică,
A fost odată și mai este
Un copil ca în poveste.

E-ncântat și nu mă mir,
Că pe rafturi are-n șir
Multe cărți nemuritoare:
Cine i le dete oare?...

Cărțile, auzi poveste,
Au și uși au și ferestre.
Chiar dacă n-ai mai văzut,
Este bine de știut!

Cât este ziua în toi,
Aleargă pe munți și văi,
Lângă-albițe găuri sapă,
Toate păsările-adapă.

După ce mânca în grabă,
Se și apuca de treabă.
Iute, iute, căci pe seară,
Cu tata mergea la moară.

Și trecând ieri prin livadă,
Deși încă e zăpadă,
Vrăbiuțelor drăguțe,
De zor repara căsuțe.

În pământul afânat,
Cu mămica-a semănat:
Ceapă, morcov, chiar spanac,
Lobodă și păstârnac.

Lucra, învăța cu voie bună,
Și pe soare și pe lună,
Lângă foc, pe lângă vatră,
Cum vă place dumneavoastră!

Dar gândiți c-a terminat?
Mai pe urmă a lăsat...
O pisică!
Să o-usuce pe-ndelete,
Că-i plouată ciuciulete.

Cu blănița cam zbârlită
Și codița peticită,
Sări după horn, mai jos
Șezând pe un lemn lucios.

Saltă iar pe cuina nouă:
Ningă, geruiască, plouă,
Toarce, doarme și iar toarce,
În cojoace se întoarce.

Iar Dănuț
Ca un brăduț,
Până seara a-alergat!
Mulți bănuți a câștigat.

De la mamă și bunică,
Și-și mai luă o cărticică:
Ce îl poartă peste munți,
Râuri trece fără punți.

Mic dar harnic nu-i așa?
Cine pe Dănuț n-ar vrea?
Chiar dacă le face-n joacă,
Lucruri bune el să facă!

Cu cuvintele acestea,
Iată se sfârși povestea!
Cine aude să o spună,
Că povestea e străbună.


din volumul - Scăpărici și Licurici – Literatură pentru cei mici -
O poveste pe care am scris-o împreună cu tatăl meu în 1997, la propunerea regretatului nostru prieten și actor, Dora Zamfirescu.

–Trecutului nu-i place să uite lucrurile ( Camelia Opriţa )